joi, 24 decembrie 2009

On the road of...



My soul is a gypsy, and yet i stay put. No home.

Limba romana nu stie sa rezoneze, that's why we like pretending by speaking in english.....


Cu ocazia sarbatorilor de iarna (re) descoperim ipocrizia. Si suntem atat de priceputi in a simula diverse.


joi, 26 noiembrie 2009

Zero coaie. Zero energie. Zero

Zero coaie.
Nu stiu de la ce varsta poti incepe a califica o fapta ca ghidusie sau doar caracter infect. Nu inteleg cum sa ajungi la o anumita varsta, sa faci ceva rau, si sa nu iti asumi raspunderea, cumva principiile se pierd sau se invata cu timpul?
A depasit pe linia continua, l-a oprit politia si a recunoscut. Ofiterul a trait o premiera in cariera sa, a intalnit prima persoana care si-a recunoscut fapta si a acceptat cu capul sus consecintele. Are numai 24 de ani.
Dar sa ajungi la o varsta la care oamenii au asteptari de la tine, sa ai o familie care se presupune ca te caleste, si sa ascunzi murdaria sub covor? Ma intreb cum vine asta, cum o faci fara sa fii de cacat.
Sau sa trebuiasca sa prezinti niste scuze, scuze datorate pe buna dreptate si sa trimiti pe altcineva in locul tau?? Mica ghidusie sau zero coaie?

Da, si eu am zero coaie (once by default) pentru ca mediul bolnav in care ma invart mi-a starpit din avantul de (mic) justitiar. Am inceput sa trec scarba provocata pe modul ignore. Si imi pare rau.

Daca e sa ne uitam in marea gradina cu iz de romanie, vedem cum oamenii se cearta pana la sange pentru locuri de parcare, pentru pareri politice diferite, si cand e vorba sa isi reclame drepturile la munca se tem. Nu au coaie. Sunt fanatici in probleme ce s-ar rezolva cu o discutie rationala, si mielusei cand e vorba de a-si cere drepturile. De ce?? pentru ca suntem educati prost, cultura noastra ne-a invatat ca nu avem voie aia, nu trebuie sa ne certam pentru ailalta, daca ai un serviciu stai acolo mama, pastreaza-l ca cine stie cand mai gasesti altul, daca primesti un produs prost nu face scandal pastreaza-l si tot asa.
Nu stiu unde imi sunt bilutele lately, si cum am ajuns ca la replica "Discutie incheiata!" sa inchei, sa ma supar si sa nu fac nimic pentru a-mi expune situatia, parerea, si a cere sa fiu ascultata. Nu e sanatos, imi dau seama de asta. Si nu as vrea sa impart in stanga si-n dreapta invinuiri, dar educatia nu mi-a fost de mare ajutor. Vreau sa ajung la momentul cand voi lupta pentru ce stiu eu ca e drept, sa imi zic si eu varianta. Dar nu stiu cum sa fac cu scarba care ma opreste? Si imi zice ca persoanele care m-au dezamagit nu mai merita.

Zero energie.
Sunt persoane care sunt denumite generic "vampirii energetici". Cunosc... dupa 10 minute in compania respectivei persoane, am momente in care imi vine sa plang. Sa explic: nu cred ca este vorba ca imi suge energia literaly, insa imi toceste nervii, si energia pe care o depun sa nu reactionez este astfel consumata. De ce nu reactionez si imi fac asta? Pentru ca unele persoane nu merita pur si simplu nimic din partea mea. Sa ii explic ca ce face e gresit, si ca (ma) deranjeaza ar insemna sa vreau sa repar ceva si scarba provocata nu imi da voie. Nu stiu, dar tu ai voie sa imi zici ca si la mine este de fapt vorba de zero coaie. Este posibil si admit.

Zero.
Traim zile de glorie. Zile in care sa iti reclami drepturile inseamna sa faci acte de eroism. Zile in care sa ai coaie pentru a accepta consecintele sunt premiere.

marți, 17 noiembrie 2009

Relatiile

cu oamenii nu constau in a le zambi frumos in fata si a-i desconsidera imediat ce se intorc cu spatele. Nici in promisiuni la fata locului doar de dragul de a le face, cu scopul precis de a le ignora sau de a te sustrage cumva la data implinirii (asa numita fofilare).

Zic si eu, nu oi fi trait prea multe dar nota de plata va trebui achitata, invebitabil.
ps: se pare ca traiesc cu falsa idee ca oamenii sunt rationali, ca doar de aia trebuie sa ne suportam in asa zisa societate, de aia nu traim in jungla: pentru ca suntem rationali.

marți, 10 noiembrie 2009

Cateva


lucruri pure ramase pe lumea asta.

miercuri, 4 noiembrie 2009

Statement







When you wake up everyday
Please don't throw your dreams away.

duminică, 1 noiembrie 2009

Sunday activities

cica un fel de sarbatorire tarzie a halloweenului...o mica intarziere...de o zi numa'













ps: au mai fost si mate, fantome, dovlecei zburatori and so on..alea's la depozitat:p

vineri, 30 octombrie 2009

Insanidade

Astazi am facut o mare descoperire pentru mine: Lambada este cantata in limba de care sunt indragostita.
Da, este in portugheza!!!

Luati de dansati:

luni, 26 octombrie 2009

Another random thought

Este foarte clar ca pe langa doza de nebunie, aiureala, dulceata si narcisism care ma tot caracterizeaza, incepe sa prinda contur si alzheimerul. In proces de inscriere pe gravatar, am intrat si pe contul meu de la google, si am descoperit un raspuns de al meu de acum ceva vreme, de pe vremea cand s-a infaptuit contul/blogul (s-a = singur...ca si calculatorul care se strica, eu nu stiu nimica), si anume:
Ceva ce nu pot găsi utilizând Google
R: Tinerete fara batranete, si viata fara de moarte; a da si procentul
neutilizat din creierul meu

Narcisimul e pe bune si nu e degeaba:

duminică, 18 octombrie 2009

Hot as in fever hot

Primul videoclip de care sunt dependenta...never thought it will happen. I like also the song.
El, fetele, beat-ul, vocea feminina, miscarile, fetele, atitudinea, modul in care e filmat, fetele, cadrele, fetele, tipa bruneta in mod special, cum e imbracat el, fetele. It kinda puts u in a mood for wet t-shirts.

I made my point although i'm not gay.



PS: sunt 4 tipe, here they are.
Keep drilling! Eu de 3 zile o fac on&on.

joi, 15 octombrie 2009

Stii ceva? Ia mai mori!

Cum o fi ca la 4 dimineata, cu matura in mana, pe diferite ritmuri (unele mai incitante ca altele) sa iti vina cele mai nebunesti ganduri? Eu zic ca nu exista mai normal de atat.
Am tot vorbit pe blog cu cunoscuti, intr-un fel sau altul m-am adresat multora.
Ma gandesc ce trist este sa stai in umbra a 2 perechi de boase, sa salivezi la ele fara ca macar sa iti dai seama...slava domnului ca am devenit asa centrata pe mine, eu macar am mintea ocupata cu ceva interesant.
Stiu ca oricum o sa cad, o sa fie bine pentru mine...hehe asa e mereu...cum cu unele persoane cum o dai tot nu iese bine, in cur, in balta, "totul va fi bine".
Nopti nedormite, ganduri, zile irosite, fara concluzii, agitatie ...demonstratia ca eu sunt om si sufar prin definitie, ma construiesc, frumos, fara sa dau in cap, cu timpu o sa invat chiar ca nu m-a fatat mama pe post de iluminator, si ca nu e menirea mea sa repar toate nedreptatile (as vrea totusi sa le rezolv pe alea de la adresa mea), si ca unii sunt cum sunt (doar suntem diferiti nu? marele adevar universal)....o sa ...o sa... si tot voi...

Karma's a bitch! and i'm counting on it...sleep tight!

miercuri, 14 octombrie 2009

Un post doar pentru tine

Si anul trecut, tot pe 14.10 mi-am urat la multi ani, de fapt blogului.
Dar ziua lui este pe 13.10, lucky number thirteen.
Relevant sau nu, imi pare bine ca am o bucatica de net unde pot sa imi astern gandurile, refularile (in maj.timpului), ca am cu cine vorbi la 4 dimineata, ca pare ca nu ma resemnez si alte asemenea.

Da, in continuare te recitesc, cand si cand. Hai ca ne auzim la anu.


sâmbătă, 10 octombrie 2009

Dick in a box

Genial! could be the best present ever...sais Justin


joi, 1 octombrie 2009

M-am exprimat gresit...

In ultima vreme fac ce fac, si cum concluziile logice nu apar, ramane ca m-am exprimat eu gresit:

-am avut nevoie de un prieten (nevoie absurda ce apare foarte rar si la mine) si am fost trimisa sa dorm...am fost probabil prea directa cu exprimarea starii pe care-o posedam, asa ca ..un somn bun ce nu rezolva?

-am procedat corect, am facut si neste bine si m-am ales cu o futere de mama. Ciudat cum astepti niste credit...alta absurditate sa astepti putina incredere, pai ce timpul trecut este egal cu devotamentul?sau cu increderea? Nu, intr-adevar credit nu mai primesti, nici cu buletinu, nici cu sentimente investite.

Ceva vreme o sa imi tin si eu calea, o sa devin mai salbatica decat eram (nu, nu eram nici macar un pic) si apoi o sa o iau de la cap. We allways do this shit, isn't it???

Hai noapte buna!

ori

Buna dimineata inumanilor!

luni, 28 septembrie 2009

Twitter

Nu imi fac cont. Nu vreau. Sper sa imi mentin aceasta decizie cat mai multa vreme.

Din cauza ca nu mai avem timp liber, timp de povesti, taclale, simtim nevoia sa impartasim orice dar nu avem cu cine. Noroc cu twitteru, ai impresia ca ai redescoperit America si zici si la altii, in speranta unui ochi care sa descopere ce mare minune ai zis tu. Sau a unei urechi care sa te asculte. In 140 de caractere. Sad.

Asa e si cu blogul, recunosc. Insa pe blog scriu si pentru mine, din cand in cand.

Parerea personala ca twitterul e aberant o fi si din cauza ca nu am acea viata sociala, acele beneficii ale lui neadresandu-se mie.

duminică, 27 septembrie 2009

Restart

Ar trebui sa ni se adauge functia de shut down. Nu stiu de unde, eventual din cer de undeva.Sa dam shut down si sa asteptam sa se depuna prafu. Fara intrebari, fara reactii, fara solicitari. Sa nu stim nici macar ca existam, sa pui mana pe mine si sa fiu...rece. Sa odihnesc santurile.

Apoi sa ne trezim ca noi, dar cu aceleasi vechi fisiere, dezamagiri, sperante, vise ce se incarca al naibii de greu. Sa intampinam zilnic aceleasi spamuri. Sa realizez cat timp am irosit cand am stat inchisa, si sa ma simt vinovata ca il ard acuma degeaba. Si sa fac ceva, orice. Sa ma dau pe site-uri cu filme porno eventual.

Si m-as vrea scoasa si din priza. So, o propunere de update ceva???

joi, 10 septembrie 2009

Nu ma plang

Well my dear blog here I am.
Again. Prinsa intr-o stare de agitatie care nu se mai termina.
M-am saturat de repetitivitatea lucrurilor care nu se mai repara. De aceeiasi oameni, aceleasi stari provocate, aceleasi reactii, acelasi drum. Ori l-am gresit eu pe al meu, ori ar trebui sa ma gandesc ca sunt prea tanara ca sa ma satur, acum fiind momentul entuziasmului.
Cel mai trist pentru mine este ca si eu reactionez pe pilot automat. Hate this shit. Mai am milioane de zile de trait, e pacat sa le stiu de pe acuma.
Tin sa te anunt ca in ultima vreme te folosesc intr-un mod total ingrat, cand sunt oarecum trista, satula, si nu e altcineva in preajma (oricum sunt multi si degeaba). Si ingrat pentru ca te uzez numai si numai cand se clatina limita.

De data asta fara poze.

PS: prezint realitatea.

luni, 31 august 2009

no sé lo que haré...

Ma plimb
printre zile, sunete, cifre, fete, sentimente nedifinte.
Ma invart
printr-o mare de confuzii, nevoi, doleante, idei pestrite.
Sunt aici
in rutina, in revelatii, in cercuri vicioase.

Nu am cu cine vorbi si ma intretin cu blogul.


miercuri, 26 august 2009

Nimic nu e intamplator

"In solitudinea noptii reci, stau parasita si, ridicandu-mi fata in sus, imi caut steaua.
Daca cineva isi inchipuie ca starea mea de acum are cea mai mica legatura cu incidentul povestit la inceputul acestei relatari, se inseala cu totul. Starea mea de dezolare nu avea nici o legatura cu Mircea. Nu-mi era dor de nimeni. Nu doream nimic de la nimeni, ci voiam doar sa ma inteleg pe mine, acea parte din mine ce nu se putea exprima si imi frangea inima cu suferinta ei fara nume, in timp ce, in aparenta eram cu totul prinsa in desfasurarea fericita a vietii de fiecare zi."
Maitreyi Devi - Dragostea nu moare

joi, 6 august 2009

As vrea sa plec departe



Vreau sa zambesc,

E dimineata


Tre'sa-mi pastrez pofta de viata....

luni, 27 iulie 2009

96,000

In the Heights - 96 ooo (dollars- words about if you win the lotery)

E de vazut, e asa marfa ca am considerat ca poate apartine blogului meu. E pentru publicul larg, atat de larg cat pot eu cu un blog:))

Pe scurt, cand aduni oameni calitativi iese ceva de genul. Este mai mare efectul si datorita modului cum se vad fetele celor care inregistreaza.

vineri, 17 iulie 2009

Back on my mind

I think that I'm changing but I'm just the same
Atat de multe idei, atat de multe intrebari, atata fuzz, incerci sa mergi cu valul, si te intrebi de ce esti inca la mal, oare?
Sometimes I feel like i'm fine on my own,
Fifty Thousand miles from home.

Atatea subiecte de dezbatut, atatea persoane de evitat, sau de cunoscut, adorat, adulat, admirat...hell de inchinat ode, si la sfarsit sa iti dai seama ca esti doar tu cu tine. Ramane sa constientizezi, si sa lasi deoparte toata plebea. Insa drumul este chiar mai lung pentru unii dintre noi.
Sometimes I feel like I'm glad to be free,
Sometimes I still want your arms around me
Uneori dintre nenumaratele oportunitati, nenumaratele optiuni de viata, de gandire, chiar sa ajungi la 180 grade schimbare...poate conta doar un gand, o decizie. Incearca sa se strecoare. Dar...esti blocat. Esti inca acolo. Si nu pleci. Oare vei pleca vreodata?


Mi-am facut un 3in1. Cu spuma. Si filozofez, sau aberez. Conteaza ca stiu eu. Nu imi place spuma, dar mi-am pus-o sa imi aduc aminte ca nu imi place. Mi-e dor sa scriu posturi kilometrice, sa fac pe extrovertita. Sa simulez misterul ar zice unii, sau din contra normalitatea mea, ar zice altii. Daca imi pui tu spuma nu imi place, pastreaza deciziile tale pentru tine. Si eventual pentru cine te-o iubi. I am here. Ma simt.

duminică, 12 iulie 2009

La furat de teste

1. Your choice symbolizes a person whom you could like in real life situations.
Horse - Unrestrained, freedom-loving and free.
2. Your choice symbolizes the impression that you want to have on people.
Horse - Optimism.
3. Your choice symbolizes a behavior that would make you finish your relationship with your partner (beloved one).
Snake - Your partner is too emotional and has very often mood swings and you don’t know how to deal with it.
4. Your choice symbolizes a type of relationship that you would like to have with your partner (beloved one).
Horse – Both of you can discuss any topic without being emotional. You have no secrets from each other.
5. Your choice shows if you are capable to cheat.
Person - it is unlikely that you cheat.
6. Your choice shows your attitude to marriage.
Bengal tiger- For you, marriage is something very precious, when you get married, you will greatly appreciate your marriage and your other half.
7. Your choice shows your attitude to love.
Horse - you don’t like long-term relationship, you are ready only to flirt.

De aici.

sâmbătă, 4 iulie 2009

One filthy dog



making the plan "how to escape before they torture me"

Can i please live with my filth? Plizzzz

duminică, 28 iunie 2009

One way ticket to nowhere, please

joi, 25 iunie 2009

Sa ne radem putin

Pentru azi am 2 mailuri....si daca la primul nu e chiar de ras ci umpic de plans la al doilea e de curatat covorul.
In mailul nr.1 mi se raspunde cu "Draga domnule Oana", foarte corect Marin putea fi la fel de bine nume mic, dar la mailul nr. 2 deja se depaseste limita admisa de prostie...priviti lume si va radeti:
"Dear Cu stima
I have received your email and I confirm the reservation no. 3/0625.
I don't have any question at this moment. Thank you for the mail.
Best regards,
..........................."

am si o recomandare cel putin sclipitoare, tot umpic asa:
io: Dear Cu stima
I have received your email and I confirm the reservation no. 3/0625.
I don't have any question at this moment. Thank you for the mail.
Best regards,
Nume Fictiv-Salam
io::))
Hao.ro.: )))))))
Hao.ro.: asta e de pomina ma
Hao.ro: la asta trebuie raspuns cu "dear Best Regards, blabla blabla, sincerily yours, Cu Stima"

Probabil e cazul sa ma opresc din a ma intreba unde e problema.

marți, 23 iunie 2009

upside down

Concluziile zilei, ce inca este in desfasurare, au legatura cu zona receptiva a mea: fundul.

1. a vibrat telefonul (era pe birou)...iar eu l-am simtit undeva sub fund

2.ma intreb foarte serios daca o mai exista cineva fara telefon mobil ? am vazut aurolaci cu laptop (pe la criserb), deci un om cu un salariu, fie el si minim, poate sa isi nege o necesitate de genul?? eu una nu cunsoc pe nimeni fara...

3.povestea funny a zilei care ne va conduce la concluzia de la inceputul textului:
Conversatie avuta in engleza
"Doriti sa achitati doar camera dvs cu cardul? [mai era cu cineva, ar fi putut sa vrea s-o achite si pe aceea]
Da, luati tot ce vreti, camera ...o masina...
[pauza de cateva minute]In regula (eu cu cardul lui in mana), va trebui sa opresc cardul vreo 2 zile pentru ca inca nu m-am decis ce masina vreau.
Dati-mi cardul, platesc cash.
Este o gluma, puteti achita cu cardul, nu vi-l opreste nimeni.
Nu, nu, lasati ca achit cash"

Deci, ori e lumea cu curu-n sus, ori receptez eu cu fundul transmisiile tuturor....sa le zicem "demonstratii ale principiului conform caruia toti suntem diferiti, variatii ale universului".
ps: poza imi apartine, nu am facut-o eu, dar reprezinta un fund pe care eu il iubesc (oricaaaaat de pervers suna)...bine de fapt si de drept iubesc marea dar de dragul artei fortam putin exprimarea:p

luni, 22 iunie 2009

Sa da...sa nu....hmmm...NU


Din ciclul ce mai dicuta omul seara pe mess, eventual cu fosti colegi...

"x: deci esti acasa si poti sa faci striptease pe webcam
io: nu
x: cum nu?
io: as putea da
io: dar nu
x: nici daca te rog frumos?
io: nu
io: dar sunt sigura ca o sa gas u pe careva
io: i trust you
x: pai da tu crezi ca eu rog asa pe toata lumea sa faca striptease?
x: deci te-ai mai gandit?
x: deci ce da
x: fa stripteas odata ca ma enervezi
x: ia uniforma pe tine
x: da drumu la web
x: si dupaia da-o jos"

si da este vorba despre uniforma de la munca, care se pare ca face ravagii mai mari decat hainele mele obisnuite...si decat mine...

ps: imi dau seama de caracterul haifaivist al acestei postari dar imi zicea cineva sa imi ascult pornirile...daca nu pe astea atunci pe care:)))

sâmbătă, 20 iunie 2009

Lepse (chinuite i might say)

Undeva demult, ice age demult, Leah imi pasa o leapsa virtuala, iar eu ii promiteam onorari si toate cele...hehe...am stiut ca e bun viitorul asta folosit in verbe, te ajuta sa uiti.
Si uite ca Simona m-a lepsuit si ea...si na chit ca vreau sa ma fac ca ploua nu merge...e un soare afara...vreme de baie:P

Leah vrea sa ma opresc la 6 lucruri care ma fac fericita:
1. cand sunt departe, cand imi sorb pauza de cunoscut...asta include si luarea deciziei, pregatirea terenului....i can even say i love the ride trough, not the destination [about life]
2.o zi frumoasa (eventual cu valuri in peisaj)
3.oamenii autentici...si partea in care eu ii cunosc si am parte de ei
4.lenevitul (eventual undeva in natura, sa bata vantul si cu javruta la pachet)...se poate si fara.
5.cand nu am nevoie sa captez atentia, cand eu chiar contez (without efforts)
6. cand totul se invarte in jurul fundului meu, mai finut spus imi place sa fie cineva fericit din cauza mea.
ps: daca sunt doar 6, le-am ingramadit si eu...nitel:p


Simona ma pune si la mai grea incercare, dar treaca...ce as fi eu daca nu m-as regasi in minunata fiinta ce mi's:
o floare: cel mai probabil o floare de colt, bound to be protected and still wild
un anotimp: hehe as fi o iarna apriga, plina de zapada, si din cand v-as da cate-o raza puternica de soare
o luna: ianuarie, without doubts
o culoare: albastruuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuuu ......oare cine se mai mira? pur si senin.
un animal: un cal salbatic(da stiu, as fi o iapa)
o piesa vestimentara: o esarfa...close to ur blood
un fruct: ala oprit...care ocazional mai-ti sta si-n gat
o piesa de mobilier: un picior de scaun, cu care te-as ciomagi...sau ti-as face masaj, dupa caz
o melodie: sorry, simfonia din mine ma obliga sa nu discriminez vreuna din melodiile preferate de-a lungul timpului..
un videoclip: nu stiu, sper sa nu trebuiasca sa stiu dupa ce mor

un obiect: oricare de-al meu...ale mele prind viata si chiar ma afecteaza cand le pierd
un instrument muzical: o vioara stricata
o persoana apropiata: as fi altcineva, altundeva...deci nu as veni in locul cuiva apropiat
un copac: un brad cu cetina tot verde:P
un vers: "With each day of freedom i go deeper in my
own cage..."
un oras: intai sa le cunosc pe toate si apoi ma pronunt
o persoana publica: keira knightley cu sani
un fel de mancare: un fel de mancare azi, mai buna maine si tot asa
o carte: Basme japoneze (fairy tales with learnings)
un super-erou: as fi totusi un Mutant X - Shalimar
un fenomen: ah, sunt deja

o masina: un citroen C3 bleo metalizat
o parte a corpului: o coapsa, sau gropitele de la spate (m-as concentra toata acolo)
un personaj de film: don't know yet
un film: there are yet to come
un loc: departe, oriunde..si apoi de la cap
o cladire: small and cozy, warming...cu restaurant...sau cinematograf
o leguma: ridicheeeeeeeeeeeeeeeeeeee
un telefon: unul public, in Brazilia (ce de cuvinte as mai invata)
o bautura: addictive and good....cola
ceva dulce: o Magura (spune reclama totul)

un obiect de exterior: un hamaccccccccccccccccccccccccccccccccccc, doua ..as suna-o pe Oana each day sa vina sa stea pe mine
o materie: orice
un serial: in House, peste House, sub House
o piesa de teatru: don't know yet
un nume: mOntecOre
un gest: un pupic pe care nu il astepti
un parfum: involving liliacul
o ora: a diminetii, cand ma intorc pe partea cealalta, si dorm in continuare...cea mai dulce
un an: cel mai bun din viata mea [mai am de asteptat]

Oficial un post gandit o zi intreaga...pus intrebari interioare...retrait...amintit...

luni, 8 iunie 2009

And we wonder why


De la un post al ei mi-a trecut prin minte un gand care apare asa din cand in cand dar fiind prea distrata de cotidian mi-e cam greu sa ii acord atentie...sau poate ca nu vreau.

Oare avem prieteni? Prieteni despre care sa stim ce ii incanta, ce ii face fericiti? Nu pretind ca stiu eu despre ai mei, ca sunt prea putini, dar nici totally clueless nu ma pot numi. Si nu am voie atata timp cat am pretentia din partea mea sa ascult. Sa ascult doar ce simt ca merita. Eu si cu sita mea. Oare nu ne saturam de discutat banalitati? Raspunsul evident fiind nu. Uneori acele banalitati sunt chiar un deliciu in comparatie cu 3 cuvinte pe zi si alea mereu aceleasi.
Oare nu iti e scarba de tine sa intrebi pe cineva cum se mai simte si sa speri ca poate nu iti raspunde sincer, ca poate nu ai chef de a auzi.

duminică, 7 iunie 2009

Here and now

Ma intreb cand nu gasesti nicio o usa, nici macar o portita cum faci? Te adaptezi, inveti sa traiesti cu razboiul permanent? Oare mai stii sa traiesti linistea daca ti-ar fi oferita? 

Where the fuck is the path?

vineri, 29 mai 2009

Intrebare

Oare cati oameni retardati pot (co)exista pe metru patrat??


R: evident nu destui pentru ca inca exista. Ma gandesc ca daca ar trb sa se suporte numai ei, intre ei, nu ar iesi scandal, ca nu s-ar deranja. Asta in cazul in care nu vrea unul sa se dea mai retardat la un moment dat.


[post scris la munca = the joy]
ps: imi pare rau ca retardateii mei nu au aflat de fenomenul blog...

joi, 14 mai 2009

I'm about to be famous

Ceva nu e in regula. Si de data asta nu sunt eu.
Povestea. Am gasit de dimineata un comentariu la unul dintre posturile mele cu un link catre un forum, club pentru discutii ce-o fi, in care unul dintre utlizatori postase nici mai mult nici mai putin decat textul meu de aici, daca ma intreba ii recomandam eu ceva cu adevarat bun din blogul asta. Ii scriam eu niste sentimente daca imi cerea. Am trecut prin toata tevatura cu recuperarea parolei de pe neogen, m-am alaturat clubului, si am postat ceva de genu: "d-soara blabla va multumesc ca v-ati gandit sa imi copiati gandurile insa nu e cazul. Stiu ca internetul este o sursa de inspiratie pentru amatorii de copy/ paste-uri, insa sunt sigura ca daca va scremeati putin puteati copia dintr-o carte..." adica nu am fost mama amabilitatii dar nici nu am fost cum merita.

Urmatorul pas logic a fost, bineinteles, stergerea comentariului meu.

Dialogul.
"Buna,
am postat mai devreme un msj la subiectul "Misterul Trandafirului" si mi-a fost sters. Este vorba de faptul ca "Jaqli" mi-a copiat, draguta de ea, cateva fraze. Ai idee ce s-a intamplat cu com. meu?
Oana"


"Consider ca era mai frumos daca ai scriai in privat.Internetul este o sursa de unde ne mai inspiram si toata lumea mai copiaza.Nu vad nimic rau, faptul ca prin internet ne mai inbunatim cunostintele.S-a nimerit ca chiar textul tau sa fie,sant convinsa ca Jaqlin isi cerea scuze,daca ai scriai frumos in privat.Era mult mai decent sistemul.Imi pare rau ,dar postarea ti-am sterso."

"Inteleg mentalitatea. Imi explic si de ce autoarea s-a inspirat asa fara niciun fel de jena. Ea a postat public, si tot eu sa ma adresez in privat? Decent era sa stergi TU ambele comentarii, si al ei.
Cunosti legile? Se cheama piraterie intelectuala si se pedepseste. Daca nu le cunosti nu te absolvi de responsabilitate stergandu-mi comentariul."


"Am sters si comentariul ei,iar in ce a ce priveste legile din romania,nu le cunosc si nici nu ma intereseaza.Faptul ca este clubul meu ,nu permit sa fie nimeni din membri atacat.Divergentele se discuta in privat.Nu ai decat sa o dai in judecata,daca te-a deranjat asa de tare."

"O persoana care lucreaza in internet, si care detine un "club", asa cum spui tu, cunoaste foarte bine legile, mai ales cele care o intereseaza in mod direct. Dupa raspunsurile (mai mult decat profesionale...) pe care mi le-ai dat si dupa greselile grave de gramatica, ma indoiesc ca detii un site de o astfel de amploare. In cel mai sigur mod esti o angajata frustrata, venita ca sa modereze comentariile altora mai frustrati decat tine, pe o suma de maxim 400 ron.
Este trista mentalitatea ta. Esti o persoana trista. Pacat.

Multumesc pt. raspunsuri"


Aici am avut parte de ajutor din partea unei prietene, si ea la fel de indignata ca si mine. Ea cu informatiile, eu cu ironia.

"Draga deja incepi sa ma enervezi.Ti-am dat o explicatie din politete,dar se observa clar ca la tine bunul simt lipsete .Trebuia sa te ignor si am sa o fac chiar in acest moment.Nu-mi pierd timpul meu pretios cu o denaturata ca tine."

Citez din conditiile inscrise pe neogen :
"Ca utilizator sunteti responsabil de propriile actiuni precum si de consecintele pe care acestea le pot avea, in urma publicarii materialelor pe care le incarcati, puneti la dispozitie in mod public pe contul pus la dispozitie de companie.

Va obligati sa nu faceti urmatoarele lucruri :

a) sa publicati material cu drept de autor, daca nu sunteti autorul sau daca nu aveti permisiunea autorului de a publica materialul respectiv; "


Ma simt violata. Cum sa copiezi niste sentimente? Cat de limitat sa fii? Daca mai treci pe aici si doresti sa te identifici in halul asta penal cu mine, uite aici o recomandare, e fix in titlu...cu incredere. De cealalta nu pomenesc pt. ca asa cum i-am zis si ei, este o trista...pe care, culmea, n-o intereseaza legile.


miercuri, 13 mai 2009

El camino...

Prima data a fost curiozitatea. Apoi a urmat intentia. Si in cele din urma veni mailul cu atasament. Prin periplurile mele zilnice am intrat intr-o seara pe blogul tomatei, si am vazut ca e rost de o expozitie. Si cum nu era vorba de orice fel de expozitie, ci una de sani....s-a facut (ca prin minune) ca am trimis si eu o poza. Am stat mult pana am decis, daca si ce poza sa trimit, baiul fiind sa gasesc una care sa demonstreze totusi ca exponatele sunt si de bun gust, dar si de privit (sa zicem).

Zilele astea ne imbie cu alta expozitie, de mesaje scrise cu manuta, si nu cu MULT PREA TOCITA SI PIPAITA tastatura. Voi participa deci. Putina lume stie de mica mea placere de a scrie de mana, si de faptul ca imi transcriam cursurile strict din aceasta placere...asta pana sa se imbine cu nevoia de a le retine...si scriindu-le nici macar nu mai era nevoie sa le citesc. Sau asa credeam eu uneori, ca alteori mi le mai si aduceam aminte.

LE: am dat cu subsemnatul si la expozitia de tatuaje, acum ca am:x [da, ma laud]

Si mai putina lume stie de frenezia mea legata de Brazilia si fata de tot ce tine de fenomenul "portugheza". Cumva are legatura si cu oamenii autentici. Nu este nevoie de explicatiile mele pe aceasta tema, stim cu totii in ce lume traim, si mai stim si cati mai rad din suflet, sau se culca seara impliniti, si fericiti ca nu traiesc degeaba. Am avut norocul sa intalnesc 4 persoane venite din Brazilia, dintre care 3 erau profesori universitari. Chinuindu-ma sa comunic [bolboroseam ceva intr-un fel de portugheza...a mea] am reusit sa le spun si ca mi-ar placea sa invat portugheza, moment din care doamna mai in varsta din grup (si care mi-a umplut inima de bucurie doar pentru ca am cunoscut-o si ATAT) a inceput sa imi vorbeasca doar in limba ei, desi stiau impreuna destule limbi. Presupun, si ma bucur, ca si eu le-am placut avand in vedere ca au fost serviti la masa, au comunicat cu ospatarul in engleza, iar in momentul cand au avut nevoie de ceva au venit la mine la receptie sa ceara...era vorba despre o cerinta catre ospatar nicidecum pentru receptie. Nu degeaba i-am "urmarit" pe cei din Italia.
Desi am plecat si mi-am luat la revedere de la ei, a doua zi cand am venit la munca am gasit o foaie cu mesaje din partea celor 4. Beat this. Uite cum din pura intamplare mai gasesti si oameni. Traind o viata intreaga fara, inveti sa ii recunosti.
Si pozele cu foaia de la ei:






marți, 5 mai 2009

Din ciclul asa stapan asa caine, i present to you: Lisa trage pe nas


When life's a bitch you could allways find a sack of ipsos.

duminică, 3 mai 2009

Trough the night

Unii fac nunti, altii pomeni...cert e ca toti se parfumeaza, impopotoneaza si vin pregatiti de o mica sueta...ma intreb cum de pe astia de nu ii cunosc ii tolerez...ii inteleg, iar pe cei care imi sunt aproape (fizic- in spatiul mic al apartamentului sau in ala si mai mic al cuvintelor) ii blamez la fiecare pas? am i wrong in this story?

how easily you can grow into hate..it takes only a few moment not punishing someone for a harm done...
i don't have a social contract with people, so don't expect the unexpected from me...
[de inspiratie house-iana]

e de ascultat!


Lhasa de Sela-El Desierto
Vezi mai multe video din Muzica »

duminică, 26 aprilie 2009

Suntem o societate de consum: la naiba!

Se pare ca de ceva vreme am dezvoltat o noua indeletnicire. Mai exact online shopping.
Totul a inceput cand am primit un voucher in spirit de colaborare de la bespecial.ro. In prima instanta am zis ca blogul meu nu are atata valoare cat sa se vanda, insa am fost manipulata printr-o abordare atat de plina de bun simt incat ma si vedeam eu owneru site-ului care se zbate sa isi promoveze mica afacere. I-am zis omului ca ce vinde nu e nimic nou sub soare, ca de altfel nici continutul blogului. M-am asigurat ca totusi a citit ce debitez si ca e sigur ca vrea un deal.  Bine, sa nu se inteleaga ca bunul simt m-a obligat sa imi aleg produse, nu! am intrat pe site-ul de bijuterii si am vrut si aia si aia... Pana la urma am ales cercei la zuze(1 si 2)...printre care si pentru mine. Acestia sunt ai mei:D Impresia mea e ca sunt finuti, micuti si chiar ieftini pentru categoria "zorzoane", baiul fiind ca minimul comenzii sa fie de 50 ron. La munca fiind mereu la camasa (vorba vine...mai sar si eu cate-o zi fara uniforma) ii port des, dovada ca am fost incantata ca i-am primit.

Si acum, sa revenim la ale noastre: incercand sa gasesc un cado am comandat ceva pentru mine, online [logic]...si tot dau peste site-uri cu "cosul tau". Hehe...daunatoare descoperire. Sa vedem daca ne intelegem (eu si sistemul) ca la cercei am avut parte de transport gratuit.
Nu consider ca trebuie sa pun vreun dicslaimer de genul reclama/post platit pentru ca evident nu este cazul. Asa ca let the mercancy come to me!!! 

sâmbătă, 18 aprilie 2009

Miaua de Pasti si oul magic

Nu am urari sau vorbe de bine in repertoriu, insa am poze..cu oul meu gol pe care daca l-as sparge as face rost de o casa goala numai si numai pentru mine, doar dateaza din 2001.






Am auzit ca Iepurasu' e ocupat, asa ca a lasat cadou doar oul meu.

Pentru poze mai indeaproape cu el va astept mailurile pe adresa redactiei,  pentru ciocnit un ou va astept la sediu. Pozele sunt facute in spritul rolului ocupat de catre tehnologie in vietile noastre. E ceva necurat la mijloc.


Hristos a inviat!

vineri, 17 aprilie 2009

Incoerenta

Crezi ca ma cunosti. Actionezi ca si cand ai stii ce fac eu, de ce si cine sunt. Nu fals, stupid de fals, eu nu ma stiu pe mine, imagineaza-ti ca ce crezi ca stii ti se pare.
Cadem cu toti in pacatul asta nu iti face griji, dar incearca sa nu mai fie asa evident ca ma stii. N-ai de unde. Nu vei avea vreodata de unde. Nici macar de te-as lasa.

Zilele trecute am avut parte de un gest care m-a atins...nu ma asteptam...si de asemenea m-a intrigat. Si chiar daca crezi ca m-ai evaluat deja, si ca ma poti citi... mi-ar fi placut se existe un context in care sa ii pot da valoarea acelui gest.
 

Cateva clipe, acum si...3 pasi inapoi. Am reusit sa ma indepartez, dupa doar cateva cuvinte, de cei pe care cazusem in pacatul de a-i considera apropiati. 


ps: stiu despre ce vorbesc in toata nebunia mea

DISCLAIMER: ma cac pe mine, si evident nu numai eu




luni, 13 aprilie 2009

Butonul, muzica din RATB si miaua de Pasti

Part one!Action:
Se facu o data ca niciodata ca exista un buton, dar nu "what does this button do?" pentru ca la acela se simte nevoia de a apasa. Cest buton, era bine pitit, asa LA VEDERE, si culmea ca nu incepu sa creasca ca Fat Frumos, si nici ca Tamagochi lu' pustiu de azi de dimineata, nu! el era acolo inca din fabricatie. Povestea este urmatoare: l-am pus pe Danut sa afle ce pati touch-pad-ul meu, si se chinui baiatu ceva vreme, concluzionand: trebuie sa fie un buton...o fi! am zis eu. Daca ma duceam la garantie?? Thank you. Carticica  lui exista, insa e pusa bine la pastrat, doar merg pe principiul "what does this button do?". Ironic huh?

Part two: strike!

Totul a inceput ca teasing la faimoasa televiziune de la metrou..adica reclame la zoom tv pe un anumit fundal sonor. Era stresant, insa anunta ceva... Cand au inceput sa emita, au dat pe mute. Insa de cateva saptamani acest minunat sunet este reprodus in RATB, este o melodie de spalat creiere, altfel nu imi explic de ce se difuzeaza intr-una la orice ora. Inteleg ca suntem o tara plina de stresati dar aiureala aia nu face decat sa oboseasca creierul si-asa extra uzat. Daca tot se incearca acesta operatiune sper sa foloseasca Ariel, nu care cumva sa ramana vreo pata, vreo D-soara Pornache, care s-a facut cuminte, si apoi a revenit la filme de eleva porno (e ca sunt la curent?, o sa incerc sa utilizez mai mult ariel). Sau vreun pitic porno, care vorba cuiva, daca il vezi pe ala te lasi de meserie. Nici macar pentru reproducere nu mai esti apt.

III

De-a lungul vremii am invatat ca acesta este sezonul meu, fiind denumita pe rand oaie, oita, Vasilica (puna mana fara frica), am decis, ca dupa intamplarea cu butonul, sa ma autointitulez miaua de Pasti, nu mielul de Pasti ca nici anul asta n-am strans destula sunca. Doar in timpul sarbatorilor pascale, sa ne intelegem. Meeeee.

Pentru a nu exagera prea mult va spun ca sunt situatii si situatii, si se pot intampla oricui, mai des unora ce-i drept, dar nu-i bai.

PS: D-le hao.ro te rog sa cauti pe net traducerea din engleza a lui "meerkat" si sa retragi "popandoaica". Ah si sa nu spui la nimeni de intamplarea cu treaba aia pe jos. Sa nu zica vreunu ca mie mi se intampla mai des. Mersi.

vineri, 10 aprilie 2009

Concluzie

Oricat de mandri am fi cu defectele si nenormalitatea noastra in online, in real life ne chinuim sa parem normali. Isn't this fucked up?

Sa detaliez: pe bloguri fiecare isi impopotoneaza frumos defectele, le poarta cu atitudine chiar, uite bah ca eu sunt un antisocial si urasc oamenii...ca deh oamenii e prosti, sau eu sunt defecta, ma atrag numai oamenii care ma ranesc, sunt o neinteleasa....si cand apar pe la evenimente ii vezi pe toti ca se scalambaie (incerca) si vor sa para normali...

Legat de asta am vazut ca scandalurile din online raman acolo, exista cumva regula nescrisa ca te injuri numa'pe blog, si cand e vorba de vreo intalnire te porti civilizat (friendly chiar), si apoi ajungi acasa si scrii despre cat de ratat e ala!!!

Ah da, eu nu respect regulile, regulile ma respecta pe mine (chuck norris is old).


luni, 6 aprilie 2009

Meniu de Paste

Well anul asta va fi o persoana in minus, nu asistam la cine stie ce mari mese in familie insa o grupare tot reuseam sa scoatem. Mai putine portii.

In ultima vreme asist la faptul ca ma indepartez putin cate putin de anumite persoane, si imi pare bine. Meniu de paste pentru anul acesta: scarba, scarba din ce in ce mai mare fata de persoanele care pentru interesul lor se transforma in cei mai buni prieteni. Nu stiu daca exagerez eu, nici nu stiu daca este vorba de principiile mele insa nu vreau sa am in preajma asemenea oameni. Rationamentul este simplu: daca pe ala pe care il urai din toti rarunchii ai ajuns sa il pupi in cur ce imi garanteaza mie ca cu mine esti sincer? Prea mare efortul din partea sa give a damn. Si apoi valoarea de 2 bani nu imi pare rentabila.

Si nestiind sa procedez altfel, ma voi sustrage finut. Pentru ca da si eu sunt o ipocrita si nu ma mai intereseaza sa discut, nu ma mai intereseaza sa repar.

Sufar...de multe, astfel ca la masa mea de paste, vor fi multe oua, si de asemenea cozonac, piticii mei avand cu ce sa se delecteze:

"Nu ma enerveaza cand altcineva imi vb de problemele lui, ma bucur de increderea acordata, ma enerveaza cand ma asfixiaza cu problemele lui, ma face sa cred ca eu nu contez, cand o tine pe a lui si nu se opreste sa respire..si nu vede altceva decat pe el...simt ca nici nu mai merita sa ii spun ceva(vreodata), da si inca nu imi dau voie...sau poate mi-as da daca as intalni persoane care mai au si pe altcineva in universul lor decat pe ele insele.

Stii ce? daca tu nu ma vezi apai ca nici nu voi mai avea vreodata nevoie sa ma vezi. Sufar de multe sindroame:)"

La Inviere mergeam in fiecare an, nu sa asist la slujba, ca nu ma consider un ortodox convins, dar anul asta nu mai vad rostul. Putina iluminare? Got plenty, thanks.


Asadar, imapchetati totul frumos, gasiti motive, nu-i bai, ca fiecare filtram dupa posibilitati, insa eu dorm numa bine noaptea.



luni, 23 martie 2009

Down the edge...to the lowest point

pentru ca inca nu stiu daca voi mai scrie pe aici, pentru ca obisnuiam sa scriu ce simt chiar si la nivelul ala superficial, ca pentru blog asa, voi pune linkul catre pozele din milano.

Sper sa revin si cu povestea aventurii, ca a fost. Insa trebuie sa invat cumva sa ma prefac si aici cand sunt singura cu "tastatura mea", ca in viata reala imi iese de minune.

A da sunt bine, si imi face placere sa va aud problemele. Ce plm contez eu.

sâmbătă, 14 martie 2009

On the edge

sinceritatea asta de cacat a capricornilor nu continua sa ma uimeasca, pe mine care am trait 23 de ani cu ea.

-Pai da, e riscant. E posibil sa...
-Sa te pregatesti...

Sa vezi ce pregateala i-as fi trantit daca nu ma recunosteam in caracteristica asta dezarmant de adorabila.

sâmbătă, 7 martie 2009

Oare?

cele mai triste cuvinte ever: "nu iti face griji, sunt bine..."

sâmbătă, 28 februarie 2009

Experienta mea cu Italia

Am stat numai cateva zile, insa a fost prima mea iesire din tara si calatorie cu avionul, asa ca permiteti-mi sa ma bucur de "bomboane"(am 2 ani, merg pe 23).
Buuun, am ajuns la Baneasa unde am asteptat ceva vreme deoarece am ajuns ca un om corect ce sunt cu (aproape) cele 2 ore inainte. Mi-am cumparat reviste, am incercat sa vorbesc la telefon cat am stat in sala de asteptare insa nu am reusit sa stau locului de nestarea ce o aveam. In sfarsit mi s-a parut ca aud despre zborul meu, si m-am infiintat frumos la coada. In timp ce eram manati catre autobuzele ce merg la avion, a trebuit sa asist la un fel de cearta intre fetele care erau acolo pentru control si indrumare, deci si mai multa confuzie pentru biata oitza din mine. Am intrebat in care autobuz sa merg (unul era pentru romani, unul pentru straini), si mi s-a raspuns exact ce voiam sa aud: "in care mai gasesti loc". Si am gasit, la straini:))).
In avion. Imi doream sa stau la geam, si tot mergeam si nu mai gaseam un loc la geam..pe la jumatatea avionului am gasit un loc si desi ma agatase o doamna, m-am despartit de ea si am inhatat locul respectiv. Cica am nimerit bine, pe aripa avionului unde nu se resimt asa de tare bump-urile. M-am asezat si am scos aparatul. Eram pusa pe facut poze...si am facut (o gramadaaa). L-am urmarit pe nenea care ne arata procedurile de siguranta la bord si incercam sa dibuiesc ce spune stewardesa, in romana si intr-un fel de engleza. Am decolat (mi-a placut la nebunie), am facut poze, am ramas socata de pretul unei cola la jumate (2euro jum.), am lasat in urma piesele de lego, am facut poze, am ascultat povestile de viata ale unei doamne-madam pupaza din dreapta, am facut poze, nu stiu prin ce deviere de la subiect am fost intrebata daca noi (generatia noastra) practicam sexul oral, am facut poze, i-am raspuns femeii, am aterizat (am crezut ca raman fara timpane), si da am facut poze. Mi-a placut.
Pe pamant italian. Cat am stat la bagaje doamna a mai stat cu mine, si desi era romanca incepuse sa imi vorbeasca in italiana. O fi intrat pe pilot automat, saraca. Nu am realizat ca sunt in italia si am continuat sa vorbesc in romana, de abia cand mi-a fost verificat buletinul m-a izbit ..cu un "grazie".
Sosele foarte libere si bune. Oameni foarte urati. Italia nu e febletea mea, sau cel putin nu italienii insa cu toata antipatia si fitele mele de Bucuresti, m-am simtit bine. Desi din cate stim italienii stiu sa vorbeasca in italiana si atat. De aceea am cam stat muta, pentru ca traducatorul meu aka maman ori nu voia sa imi traduca perlele, ori se saturase, ca de inteles le potriveam eu.
Am parcurs la kilometri zilele astea de zici ca am fost pe munte, nu dispuneam nici de masina (ochiul meu a vazut numai masini una si una), si nici de bicicleta (toate babutele aveau), asa ca am fost o raritate pe acolo. Am mancat la ore fixe, m-am trezit de cu dimineata, ce mai! am avut parte un stil de viata ce ma ingrozeste (sa ma trezesc la 7 dimineata, what's happening to the world!?).
In goana mea de a ma uita si analiza lumea (tot am incercat sa vad persoane dragute nu frumoase) am constatat ca poti fi si gol sau imbracat intr-un sac ca ei nu au timp de analizat, vazut, barfit, isi vad de treaba lor (oh well o fi doar o impresie). Mi s-a impuiat capul cu salutatul la intrarea si iesirea din magazine si am auzit la "grazie"de mi-a ajuns. In dreapta, in stanga peste tot italiana. La tv numai programe DUBLATE in italiana. Facusem alergie, pana am inceput sa ma obisnuiesc si sa imi surada ideea de a sta acolo. Peste tot unde am mers (o arie restransa ce-i drept -Venetia, Pordenone, Sacile) nu am auzit urma de muzica, nimica, tacere totala, ferestrele lor aveau zabrele, chiar si cele de la blocuri, de la etajele superioare, insa painea, ziarele, laptele -produsele care le primesc dimineata)nu dispar desi stau ceva vreme afara pana sunt ridicate de catre proprietar.
Venetia. Nu se compara cu nimic, nici cu sentimentul meu de dezamagire cand am ajuns acolo, deoarece ma asteptam la ceva magnific, nici cu sentimentul de uimire ca sunt acolo si chiar e un loc magnific (am nevoie de putina acomodare si apoi nu mai scapi de mine), si bineinteles cu dorinta de a ma reintoarce oricand, in orice conditii.
Traseul printre stradute, vezi imbufnatii, vitrinele, magazinele, oprirea la un tip: "ma scuzati, sunteti roman?" si uimirea lui "WTF sa ii raspund sau nu?", poduletele pline ochi de lume, gondolierii, gondolele, tarabele si magazinele cu mii si mii de masti, suveniruri, printre care si vestitii indieni worldwise merchandisers, foarte agasanti de altfel, tinutul dupa cativa turisti care vorbeau portugheza (ce sa fac si eu, imi dezvolt talentul de stalker, in primul rand ca auzeam si altceva decat italiana, si era portugheza de la mama ei vitrega - Brasil:X, am facut chiar si conversatie cu ei, exces de sociabilitate), dupa ameteala ce sa cumpar, ce sa vad, ce sa pozez, si dupa inimaginabilele preturi ale obiectelor brenduite, astfel ca primul ceas probat a fost dragoste la prima vedere si primul pret:)), un cappucino la un bistro cu mami, si saraca vanzatoare cu care am vb si care isi depasea in fiecare zi recordul la spus "grazzie", apoi the one ...Piata San Marco...sa fac poze, sa ma opresc sa admir, sa respir, sa ce?? am incercat pentru cateva clipe sa ma opresc din frenezie si sa captez momentul in sinea mea si nu in poze, insa la marea de oameni a fost putin dificil, Palatul Dogilor, doamne cata aparatura foto intr-un singur loc, ochitul zodiei mele, rugatul de porumbei sa stea cu mine in poza, Podul Rialto, asteptatul la coada sa prind un loc pentru un cot pe Canalul Grande, cate-un Ciao bella ici si colo (apropo de asta cat de ironic este salutul asta la ei), apoi "hai sa mergem si aici, dar aici nu am fost...Nu!ca pierdem trenul....dar intru si vad repede...dar tu n-auzi ca nu ajungem la tren....hai ca am intrat, asteapta-ma afara....hai domne mai repede...cumpar asta si vin...ia vezi marimea mea au?... nu sh, dar hai ca pierdem trenul haha...-DIALOGUL SURZILOR, si apoi cu chiuv cu vai si inca cateva achizitii ( o curea, o masca..una alta) am purces catre gara. Trist.

Un amalgam de reactii, evenimente, senzatii. Cu prima ocazie repet figura. Pentru intrebari aveti mai jos adresa redactiei.

PS: am reusit sa o scot de la ciorne cu ocazia unei noi plecari, in Milano...si ma gandeam sa imi readuc aminte atmosfera. Desi nu vor avea termen de comparatie in veci (Venetia cu Milano).
LE: a fost scrisa pe 28.10.2008 de aceea pare ca imi reneg varsta in primul paragraf
iar ca idee, frazele fara cap si fara coada sunt exprimarea unei experiente placute



sâmbătă, 21 februarie 2009

Old stuff, recent seen

pfoai doamne...cam atat pot zice. cert este ca am aflat 2 secrete: de ce merg femeile in turma la toaleta, cel putin intr-un club, si de ce suntem considerate specia rea. Pai daca merg impreuna masculii trebuie sa se resemneze si sa le astepte astfel ca nu pot merge in acelasi timp cu ele, si prin urmare nu vad mutante. Inteleg ca vrei sa te dai cu fond de ten, no problem daca stii sa o faci, vrei un ruj pentru buze senzuale, dar have mercy pentru cei not that kewl, lasa dracu rozul ciclam pt bot, lasa spatula pentru ten, verifica-te acasa in oglinda..eu stiu ca negru subtiaza dar nu face sa dispara...sunculita aia atarnata nu a disparut, zau.


Al doilea: suntem atat de rele, invidioase etc etc pentru ca ne este dat sa vedem crudul adevar la lumina.

A da, remarcile astea nesimtite ma caracterizeaza mereu insa le mai tin si pentru mine, din cand in cand.

joi, 12 februarie 2009

Ideea e sa mori de tanar si cat mai tarziu posibil

Ce e prea mult strica, ce e prea putin intarata. Nu stiu daca aiurea dar macar se produce trezirea.

Crezi ca ai trecut peste si ca nu ai experimentat degeaba si ajungi sa te simti si comporti mai rau ca la inceput. Sa te balbai, sa analizezi, sa post-analizezi. Timp pierdut. Resurse imprastiate ...si la final sa concluzionezi pula mea.

In schimb inveti sa te blazezi. Poti invata chiar sa fii prietenul tuturor, si apoi sa convingi ca intentiile tale sunt bune. Sa faci lucrurile doar pentru tine dar sa le postezi ca self-sacrifice. Un pic de manipulare nu strica niciodata. Chiar se preteaza mai bine la atata ipocrizie. 

Convingi lumea ca normalul tau e al normal, daca nu poti, exista oricand cineva mai puternic la a carui parere sa aderi. Poti fii un sclav, si sa gasesti puterea interioara de a pretinde si celorlati aceeasi daruire(sclavagie).

Testezi limitele si la o cotitura decizi ca tu esti cel mai important si te comporti ca atare. Si apoi pretinzi ca esti om. Nu stii inca sa levitezi si mai agati in drumul tau oameni pe care sa ii dezamagesti.

Te indobitocesti din ce in ce mai mult si refuzi sa deschizi ochii. Astfel eviti sa vezi motivele pentru care te-ai schimba.

Te futi cu un retardat (social). Is the best you can get. Desi tu acolo veri dip inside iz very special. O mumie nu e cu nimic mai prejos. Apoi te porti ca si cand tu ai detine fericirea. Cand de fapt iti lipseste curajul. Si nu ma refer la cel de a imbuntati ceva.

Iti pasa. Apoi zici ca iti bagi picioarele si parca doare mai tare decat atunci cand iti pasa.

luni, 9 februarie 2009

WTF???

Noi in general suntem niste fiinte prea profunde. Deep tata, nu gluma.
Ce atatea dileme existentiale, atatea posturi scrise la nervi, atatea justificari sau mai stiu eu ce principii idioate care sa ne calauzeasca?

De ce toate acestea? Pai bagati un ochi aici:

*vestitul domn care l-a bagat pe Diaconescu in tomberon, dap cel cu fata de tomberon are cont pe imdb...cuvintele sunt de prisos;

*daca de la posta te redirectioneaza sa iti achiti factura de telefon la farmacie cica nu e o gluma, urmeaza sa gasim prezervative la posta, desi la cate porcarii gasim acolo, asta ar fi doar pasul logic;

*iar a treia insiuruire a mea vine ca un fel de light stuff, cred ca se poate numi si evolutie, capre in copaci

WTF is wrong with....me? De ce ma mai mira asa ceva??

luni, 2 februarie 2009

Buna dimineata Soare!

Nu stiu daca din cauza orei atat de crude, sau din cauza felului in care am descoperit melodia, sau datorita faptului ca este o tipa sexy (creatza-are un par superB), sau poate si melodia este ok, insa trebuie sa o impartasesc:


Nu imi place in mod special de ea, chiar aproape spre deloc, dar partea in care se 'fataie' atat de languros prin pat imi place. Din cauza asta i've conected to her, pentru ca daca as face vreodata vreun clip, nu as avea nevoie decat de un maieu, un sort, si parul rasfirat. Si patul mare...sau salteaua asezata direct pe jos. Pentru mine acesta este maximul termenului sexy. No fancy dresses or sparkling shits. Cum ziceam si melodia este ok.

Miau...

sâmbătă, 31 ianuarie 2009

Un bum si o leapsa



Mi-am rupt inelul.


Nu stiu cat de solid pare acest motiv sa imi incep postarea pe blog, insa daca mentionez ca inelul s-a spart datorita unei cazaturi de toata frumusetea sigur incepe sa para altfel situatia. Si acum ca drama se situeaza in jurul inelului ar trebui probabil sa specific ca mana stanga, pe care am cazut (am alunecat din cauza incaltarilor, nu era din cauza niciunei licori, la dracu!), pare a fi in  paragina. Oh well, se va repara ea intr-un final insa inelul nu. Si ma repet: la dracu!

Am primit o leapsa de la Cel Nenumit, si cica ar trebui sa ma execut. Si cum am avut oracol, nu pot refuza ceste intrebari:

1.Ce îţi place să faci atât de mult încât ai plăti pentru asta?
Sa dorm. Am ajuns sa vreau sa dau bani, asa de multa lume am in jur care nu stie sa imi respecte necesitatile. Dar sunt sigura ca cei cu msjele si telefoanele diminetilor mele vor plati, hehe!
2.Dacă ai afla azi că mai ai de trăit exact 5 ani, ce ai face începând de mâine?
As dormi nitel. As face rost de bani pentru Brazilia. As face curat in lista. Sau poate nu as face nimic Nu vreau sa aflu, multumesc.
3.Dacă ai câştiga un milion de euro neimpozabil, ai continua să faci ce faci acum?
M-as duce sa ii returnez, apropo la postul anterior. Sau as continua sa... risipesc.
4.Peste 15 ani, ce ai vrea să scrie pe prima pagină despre tine, în cel mai important ziar din ţară?
Prima pagina despre mine? No thanks, e de ajuns sa am nu trebuie sa stie si lumea.
5.Ce vrei să spună prietenii tăi despre tine la ceremonia ta funereră?
N-am. Problem solved. Dar le pot transmite celor care vin din diferite alte motive sa nu se osteneasca cause i'm plannig to come back. 
6.Dar pe piatra ta funerară ce vrei să scrie despre tine?
Que hay detras... 
7.Când erai mic ce le răspundeai celor mari la întrebarea: Tu ce vrei să te faci când vei fi mare
Nu voiam sa ma fac mare, eram inteleapta de mica. 
8.Ce ai face, dacă ai şti absolut sigur, dincolo de orice dubiu, că este imposibil să eşuezi? 
As gasi o cale. Ori as face curatenie, ori ne-as muta pe o planeta mai mare.
9.Ce ai vrea să le spună copiii tăi nepoţilor tăi despre tine?
Nu cred ca vreau sa am, insa daca ma razgandesc, ma voi gandi daca vreau sa le fie zis ceva despre mine, ca poate vreau sa ii apuc. 
13.Dacă ai putea acum să te proiectezi în viitor, în ultima zi a vieţii tale şi să îţi iei un interviu, care sunt alea 3 întrebări pe care ţi le-ai adresa?
Ce naiba a fost in capul tau? Pe cine mai iei? Termini cu prostiile si ne ducem inapoi in trecut te rog?

PS: ca de fiecare data cand o comit, am spectatori, acum eram la munca, it's like a deja-vu...oh wait! it is a deja-vu
PS2: toate raspunsurile interesante erau luate, leapsa mere catre Leah, Kamzara, Cool cat with ex-future lung problems si atat. Daca exista doritori putem negocia pe mail.

LE: mi-am lipit inelul si mi-am propus sa fac vreo radiografie ceva [sa vedem cat ma va tine]
With each day of freedom i go deeper in my own cage...